DESPRE TAINA SFANTULUI MIR

INVATACELUL: Oare botezul crestin nu este suficient pentru mantuire? De ce Biserica a mai asezat si Taina Mirungerii ?
PREOTUL: Auzi ce spune sfantul evanghelist Ioan: "Dar voi ati primit ungere din partea Celui Sfant si stiti toate" (Ioan, 2, 20).
Taina sfantului mir este o lucrare sfanta instituita de Iisus Hristos, prin care, ungandu-se cu mir sfintit membrele celui botezat si rostindu-se cuvintele randuite: "Pecetea darului Sfantului Duh, Amin", se impartaseste primitorului harul perfectiunii vietii duhovnicesti incepute prin botez.
Aceasta sfanta Taina a "pecetii Duhului Sfant", sau ungerea cu Sfantul mir, se administreaza indata dupa sfantul botez, de catre episcop sau preot, noului botezat. Aceasta "ungere" cu untdelemn sfintit a noului botezat a fost profetita prin Iacov, patriarhul. Pe cand acesta dormea cu capul pe o piatra, noaptea i S-a aratat Dumnezeu in vis deasupra unei scari ce ajungea pana la cer si pe care se suiau si se pogorau ingerii Lui. Si desteptandu-se Iacov din somn, a zis: "Cat de infricosat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor! Si Iacov s-a sculat dimineata si a luat piatra pe care o pusese capatai si a pus-o stalp de aducere aminte si a turnat untdelemn pe varful ei" (Fac., 28, 11-18). Ungerea pietrei cu untdelemn inchipuie ungerea crestinului cu untdelemn sfintit sub pecetea Sfantului Duh, caci zice Sfanta Scriptura: "Si voi (crestinii) ca niste pietre vii sunteti ziditi ca sa fiti casa duhovniceasca" (I Petru, 2, 5; Evr., 3, 6). "Pietre vii" sunt numiti crestinii, si ungerea pietrei, de catre Iacov, cu untdelemn a insemnat ungerea pietrelor celor vii (a crestinilor) - prin Duhul Sfant - cu untdelemn sfintit.
In Legea Veche a lui Moise numai pe imparati aveau porunca preotii cei mari - arhiereii - sa-i unga cu untdelemn sfintit (I Regi, 10 ; 16, 1-13), iar aceasta era o profetie despre ungerea crestinilor cu untdelemn sfintit, in Legea Darului, a Noului Testament, aceasta sfanta Taina a mirului, a "ungerii", era administrata numai de catre apostoli, prin punerea mainilor, si numai celor ce primisera botezul crestin. Din cauza formei prin care este impartasita aceasta Taina se mai chema si "punerea mainilor" (Fapte, 8, 15-18), spre deosebire de hirotonie, ce se chema "punerea mainilor preotiei" (I Tim., 4, 14). Despre aceasta Taina vorbeste Sfanta Scriptura cand zice: "Iar apostolii din Ierusalim, auzind ca Samaria a primit cuvantul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, care, coborand, s-au rugat pentru ei, ca sa primeasca Duh Sfant, caci nu Se pogorase inca peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezati in numele Domnului Iisus. Atunci isi puneau mainile peste ei si luau Duh Sfant" (Fapte, 8, 14-19). Din acest text se vede ca este vorba de impartasirea Duhului Sfant celor ce primisera botezul si ca aceasta impartasire o faceau numai apostolii, prin punerea mainilor (vezi si Fapte, 19, 1-6). Si marele apostol Pavel adevereste ca aceasta sfanta Taina se dadea si pe atunci, indata dupa botez, cand zice: "Nu intristati pe Duhul cel Sfant al lui Dumnezeu, intru Care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii" (Efes., 4, 30).
Iata, dar, de ce se da aceasta mirungere sau "pecetea Duhului Sfant", indata dupa botez :
— Intai, pentru ca asa s-a mostenit de la sfintii apostoli, prin Traditie;
— Al doilea, pentru ca asa ne arata si Sfanta Evanghelie cand zice: "intru care voi (crestinii), auzind cuvantul adevarului, Evanghelia mantuirii voastre, crezand in El (Iisus), ati fost pecetluiti cu Sfantul Duh al fagaduintei, Care este arvuna mostenirii noastre, spre rascumpararea celor dobanditi de El isi spre lauda slavei Sale" (Efes., l, 13-14). Asadar, intai se arata credinta in Evanghelie si in Iisus si apoi se pune pecetea Duhului Sfant.
INVATACELUL: Sfanta Scriptura nu pomeneste nimic despre o "Taina a Mirului" impartasita prin ungere. Ea pomeneste, cel mult, despre "punerea mainilor" in aceasta Taina. Nu cumva este o inovatie care nu poate fi socotita nici ca provenind de la Hristos, nici ca fiind o Taina sfanta ?
PREOTUL: Nu este nici o inovatie, deoarece lucrarea de transmitere a Sfantului Duh in om prin aceasta Taina se numeste in Sfanta Scriptura "ungere" (II Cor., l, 21-22 isi I Ioan, 2, 20-27). In aceste locuri, desi se vorbeste in special despre intarirea launtrica prin Duhul Sfant, totusi cuvintele "intarire" si "ungere" presupun si ungere externa, prin care se impartaseste harul. Ca punerea mainilor peste cei botezati si ungerea cu mir este una si aceeasi Taina, se adevereste prin aceea ca sfintii parinti si scriitori bisericesti din vechime arata, ca temeiuri scripturistice ale Tainei mirului, locurile din Faptele Apostolilor care vorbesc de punerea mainilor. Prin urmare, atat punerea mainilor, cat si ungerea cu mir sunt apostolice. Apostolii au savarsit aceasta sub ambele forme, mai ales atunci cand, raspandindu-se crestinismul, ei n-au mai putut merge personal la toate comunitatile si au administrat aceasta Taina prin ungere cu sfantul mir. In nici un caz nu se poate presupune ca practicarea ungerii cu sfantul mir s-ar fi introdus intr-un timp post-apostolic, deoarece Biserica n-a introdus si n-a permis nici o schimbare in cele oranduite de apostoli si chiar daca s-ar fi incercat vreo schimbare, s-ar fi nascut opozitii despre care ar fi cu neputinta sa n-avem vreo marturie, daca ele ar fi existat (vezi Teologia dogmatica si simbolica, manual pentru institutele teologice, Bucuresti, 1958, vol. II, p. 859).
Esentialul in aceasta Taina este revarsarea Sfantului Duh, ungerea, in acest caz, reprezentand ceva secundar si fiind identica cu "punerea mainilor". "Ungerea" si "punerea mainilor" sunt cuvinte reprezentand doua actiuni care in cazul de fata sunt deosebite numai ca forma, dar in fond avand acelasi efect.
INVATACELUL: Daca prin Taina Mirului se impartaseste Sfantul Duh si daca ea se aplica numai celor botezati, in ce masura mai este ea necesara, de vreme ce cei botezati au primit la botez si Sfantul Duh? In acest sens se lamuresc cuvintele Scripturii: "v-ati spalat, v-ati sfintit, v-ati indreptat intru numele Domnului Iisus Hristos si intru Duhul Dumnezeului nostru" (I Cor., 6, 11). De ce mai este nevoie de o alta Taina prin care sa se impartaseasca Duhul Sfant, mai ales imediat dupa botez ?
PREOTUL: Trebuie sa stii ca, intr-adevar, botezul si mirungerea sunt doua Taine ale Bisericii lui Hristos, deosebite una de alta, dar si darurile Sfantului Duh sunt deosebite si felurite (Rom., 12, 6 ; I Cor., 12, 4-6). Asa incat in Taina sfantului botez se da darul Sfantului Duh spre stergerea pacatului stramosesc si a celorlalte pacate, pe cand in Taina sfantului mir se da darul Sfantului Duh de a starui in curatia primita de la botez. Mai mult, prim aceasta Sfanta Taina se da si darul cunostintei, care este unul din cele sapte daruri ale Sfantului Duh. Sfanta Scriptura, aratand acest adevar zice: "Dar voi ati primit ungerea din partea Celui Sfant si stiti toate" (I Ioan, 2, 20); si iarasi: "Cat despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El ramane intru voi si nu aveti trebuinta sa va invete cineva, ci precum ungerea Lui va invata despre toate, si invatatura aceasta este adevarata si nu este minciuna, ramaneti intru El, asa cum v-a invatat" (I Ioan, 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeiesti putem destul de clar a intelege ca ungerea cu sfantul mir are o mare importanta pentru mantuirea noastra.
Mai intai de toate, prin pecetluire ni se da Duhul Sfant, Care ne fusese fagaduit si Care este "...arvuna mostenirii noastre, spre rascumpararea celor dobanditi de El si spre lauda slavei Sale" (Efes., l, 14 ; 4, 30). In al doilea rand, ni se da darul cunostintei prin care stim toate lucrurile (I Ioan, 2, 20, 27). Deci, "ungerea" ne invata tot ce trebuie sa cunoastem spre a ne mantui, adica: sa credem statornic in Iisus Hristos si in cuvintele Evangheliei Lui; sa fim ascultatori fata de apostolii Lui (Evr., 13, 17; Luca, 10, 16; Ioan, 13, 20; 20, 19-21); sa rabdam pana la moarte, cand vom fii prigoniti, pentru adevarul lui Hristos si pentru Evanghelia Lui; sa dam dovada de aceste virtuti crestinesti, pentru ca sa ramana cu noi "ungerea", "pecetea Duhului Sfant", arvuna luata pentru ziua rascumpararii, caci altfel ni se va lua "arvuna" inapoi si nu mai avem rascumparare. "Eu vin curand, tine ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa" (Apoc., 3, 11).
Prin urmare, iata pe scurt in ce consta puterea Tainei Sfantului Mir. Formula prin care se impartaseste Taina Sfantului Mir este deci: "Pecetea darului Sfantului Duh". Aceasta formula este alcatuita pe baza textelor biblice oare sunt in legatura cu sfanta Taina a Mirului, tinandu-se seama de sensul si de esenta sa, de partea interna a acestei sfinte Taine, in Sfanta Scriptura sunt texte in care Taina aceasta este numita "pecetluire" (II Cor., 1, 21-22; Efes,, 4, 30) si in care se spune ca prin ea se impartaseste darul Sfantului Duh, dupa cum este scris: "Petru le-a raspuns: "Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, si veti primi darul Duhului Sfant" (Fapte, 2, 38).
Primirea darului Sfantului Duh se face, cum am vazut, prin Taina ce urmeaza imediat botezului, prin punerea mainilor sau prin ungerea cu mir. Sfanta Scriptura deosebeste "punerea mainilor" (Fapte, 8, 15-18; 19, 6) de "punerea mainilor preotiei" (I Tim., 5, 22; II Tim., 1, 6).
De la inceput aceasta Taina se chema "punerea mainilor" (Fapte, 8, 15-18), dar se chema si "ungere" (Ioan, 2, 20-27) si "pecetluire" (II Cor., 1, 22-23 s.a.).
Atat "punerea mainilor" cat si "ungerea" sunt de origine apostolica si se refera la una si aceeasi Taina: Taina Sfantului Mir sau Taina mirungerii.
INVATACELUL: Care este materia vazuta, folosita in Taina mirungerii ?
PREOTUL: Sfantul si Marele Mir se compune din untdelemn amestecat cu mirodenii, pregatit (fiert) dupa o randuiala anumita, in fiecare an, in primele trei zile din Saptamana Patimilor, apoi sfintit de catre episcopii unei Biserici autocefale, in frunte cu cel dintai dintre ei, Joi in aceeasi saptamana, la Sfanta Liturghie, apoi se imparte episcopilor si tuturor bisericilor. Prin multimea mirodeniilor din care se compune, el inchipuieste felurimea darurilor si puterilor Duhului Sfant. Sfantul Mir e folosit nu numai la a doua Taina dupa botez, ci si la sfintirea bisericilor (cf. Inv. de Cred. Ort., intreb. 178).
INVATACELUL: Dar cum se face, practic, ungerea cu Sfantul si Marele Mir ?
PREOTUL: Dupa savarsirea botezului, preotul citeste indata rugaciunea in care cere lui Dumnezeu sa invredniceasca pe noul botezat de Darul ungerii cu Sfantul Mir si de impartasirea cu Sfintele Daruri ale Sfantului Duh. Apoi unge pe botezat cu Sfantul Mir, facandu-i semnul crucii: la frunte, pentru sfintirea mintii si a gandurilor; la ochi, gura, urechi, pentru sfintirea simturilor; la piept si pe spate, pentru sfintirea inimii si a dorintelor: la maini si la picioare, pentru sfintirea faptelor si a cailor crestinului. De fiecare data zice cuvintele: "Pecetea Darului Sfantului Duh", "Amin". Aceste cuvinte sunt luate din a doua epistola a sfantului apostol Pavel catre corinteni, unde spune: "Iar cel ce ne adevereste pe noi impreuna cu voi, intru Hristos, si ne-a uns pe noi, este Dumnezeu Care ne-a si pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului in inimile noastre" (II Cor., 1, 21-22).
Ungerea aceasta este, asadar, semnul Darului Sfantului Duh, Care S-a pogorat in chip nevazut asupra Mantuitorului ca om si asupra sfintilor apostoli si care ni se da si noua dupa botez, in chip nevazut. Prin ungere, noul botezat devine crestin adevarat si deplin, un nou Hristos, adica uns al Domnului, caci cuvantul grecesc "Hristos" inseamna "uns" (Inv. de Cred. Ort., intreb. 179)