vineri, 19 decembrie 2014

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei

 


Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei, glasul al 4-lea:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei
Glasul 3
Fecioara astăzi...
Ziua cea purtătoare de lu­mină a strălucitoarelor tale nevoinţe vesteşte mai înainte tuturor pe Cel Ce S-a născut din Fecioara; că de Acesta însetând şi din dragostea de a te îndulci de El, te-ai grăbit a fi măcinat de fiare. Pentru aceasta de Dumnezeu purtător ai fost numit, Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, Mărite.

Cântarea 1, glasul 1.
Irmosul:
Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate semne cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel; că S-a preaslăvit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminat prăznuind să ne ospătăm, că Mucenicul Ignatie cu sfinţenie cheamă Biserica lui Hristos la pătimi­rea lui, cea mult lăudată.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pomenirea ta cea mărită toţi o cinstim, Preafericite Ignatie şi cu psalmi slăvim pe Cel Ce a încununat preacinstitul tău creştet, binecuvântatule de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminător preastrălucitor al Bisericii fiind, Sfinte Ignatie, luminezi toate marginile pământului şi Apusul îl luminezi, venind de la Răsărit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Primejdiilor, pe care Apostolul Pavel le-a îndurat în tot locul, ur­mând, Sfinte Ignatie, chiar legat fiind, nu ai căzut în amorţeală, ci ai întărit cu multe epistole Bise­rica lui Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Treime mai presus de fiinţă, Unime în Trei Ipostasuri, mântuieşte şi miluieşte pe cei ce strigă Ţie cu credinţă: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Făcătorule!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Edenule, împodobeşte-te, că Efrata s-a gătit pentru Zidito­rul, Cel Ce vine să Se nască din Fecioara Maică, în peştera Betleemului, din milostivirea Lui cea multă.

Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Piatra pe care nu au soco­tit-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului. Aceasta este piatra pe care a întărit Hristos Biserica Sa, pe care a răscumpărat-o din păgâni.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Chip al Sfinţitei Pătimiri te-ai arătat, fericite, stâlp al răbdării şi îndreptare a bărbăţiei, turn al Bisericii, sprijin al credinţei şi pildă a faptei bune, încununându-te cu cinstite pătimiri întru Hristos.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu adevărat cu nume potri­vit ai fost numit purtător de Dumnezeu, părinte; că încă de pe când erai prunc te-ai aflat purtat de mâinile Domnului, Cel Ce a strigat către noi: să fiţi Mie ca pruncul acesta!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Care loc nu s-a sfinţit cu pa­timile tale? În care loc înde­părtat nu te-ai făcut cunoscut, mucenice? Sau, mai ales, care temniţă nu te-a primit legat pe tine, mucenice al lui Hristos? Că Dumnezeiasca râvnă te-a înflăcărat pe tine.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Grâu curat lui Dumnezeu sunt, ai strigat, părinte; mă grăbesc să fiu măcinat de fia­rele sălbatice; să fie sfărâmate oasele mele; să fie mâncate măduiarele mele şi mâncare fiare­lor să fiu, ca să mă arăt lui Hristos pâine curată.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Unei Singure Dumnezeiri mă închin, ca unui singur început şi sfârşit al tuturor celor ce sunt şi celor ce au să fie: Tatălui Ce­lui Nenăscut, Fiului Celui Născut fără de ani şi Duhului Celui Drept, Care din Tatăl purcede.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Vino Isaia şi strigă: iată, Fecioara are în pântece pe Izbăvitorul lumii şi Îlnaşte în peşteră. Şi numele Celui Ce Se va naşte va fi Iisus, Dumnezeu este cu noi, Emmanuel, Savaot.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Cu Duhul văzând mai îna­inte, Proorocule Avacum, Întruparea Cuvântului ai propovăduit, strigând: atunci când se vor apropia anii Te vei cunoaşte; când va veni vremea Te vei arăta. Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminat-ai cu raza chinu­rilor tale pământul, Sfin­ţite Ignatie, fiind dus legat; că înconjurând ca soarele cu ra­zele muceniciei de la Răsărit tot Apusul, toată lumea ai lumi­nat-o.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind legat ca şi Apostolul Pavel, ai pornit la Roma, împreună cu fiarele cele cuvântătoare, Înţelepte Ignatie; dar chiar legat fiind, n-ai încetat a întări Bise­rica, scriind tuturor ierarhilor lui Hristos, de prin cetăţi, să aibă îndrăzneală.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Al lui Hristos mă sârguiesc a fi, după Hristos singur doresc, că sunt cu totul al lui Hristos, strigat-ai, pătimitorule: pe Dân­sul Îl urmez, la El mă grăbesc să ajung. Pentru aceasta foc şi sabie şi fiare, pe toate le rabd, ca să-L dobândesc pe El.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Săvârşit-ai lupta cu sufletul arzător, mucenice, cel cu sufle­tul tare, fiind rănit de dragostea Celui iubit al tău; că Hristos a fost dragostea ta, întru Care odihnindu-te şi pe Care urmându-L, ai răbdattoate primejdii­le cele grele.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Să preaslăvim, credincioşi­lor, Treimea Cea întru Unime, strigând către Dânsa, cu gla­suri fără tăcere: Treime Sfântă, Căreia întru Unime ne închinăm şi întru Treime Neameste­cată eşti Prealăudată, Slavă Ţie, Treime de O Fiinţă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Bine ai voit a Te naşte pentru noi în peşteră pământească, Dumnezeu fiind; sărăcit-ai, Bu­nule, cu a noastră sărăcie, din milostivire şi ieşind Întrupat din Fecioara, ai rămas Fiu din Tată şi din Mamă.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Pacea Ta dă-ne-o nouă, Fiule al lui Dumnezeu; că alt dumnezeu afară de Tine nu cunoaştem. Numele Tău numim; că Tu eşti Dumnezeul celor vii şi al celor morţi.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arhiereu ca acesta se că­dea să fie nouă: înţelept, cuvios, credincios, neîntinat, fără de răutate, striga Apostolul Pavel, mai înainte arătând sfinţitul chip al sfinţitelor tale obiceiuri.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dreptar nepătat şi chip de bună cucernicie având cetăţuia vieţii tale, părinte, către aceas­ta ne îndreptăm cei ce dorim să dobândim mărirea cea de demult.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Faptelor Apostolului Pavel râvnind, cu cucernicie ai răbdat toate primejdiile lui, sfinţite mucenice, vrednicule de laudă, lumina Răsăritului şi steaua Apusului.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Adus legat ca să pătimeşti, arhiereule, robule al lui Hristos, Sfinte Ignatie, ai scris Bisericilor şi cetăţilor, întărind pe toţi întru mărturisire.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
O cinste a Treimii laud şi mă închin Ei, slăvind o Dumnezeire Nedespărţită întru O Fire, în Trei feţe şi întru O Fiinţă pururea Cunoscută.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dumnezeu, asemenea oame­nilor făcându-Se, din tine Prunc S-a născut pentru noi, Dum­nezeiască Mireasă şi a rămas cu totul Neschimbat şi Dumnezeu în Trup S-a văzut, făcându-Se Om.

Cântarea a 6-a.
Irmosul:
Proorocului Iona urmând, strig Ţie: scoate viaţa mea din stricăciune, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine, cel ce strig: Slavă Ţie!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sfinte Mucenice Ignatie, avut-ai în tine apă vie şi vorbitoare, ca unul ce ai iubit cu adevărat şi cu tărie pe Cel Dorit şi ai aprins cu pri­cepere focul cel pentru Dânsul.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
De ai şi băut paharul lui Hristos, dar ai rămas pururea însetat mai mult de suferinţă decât de viaţă şi ai strigat: nimic nu sunt acestea pentru mine, dacă vreau să ajung a trăi.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mărturisirea cugetului tău plinind, nu ai amorţit văzând năvălirile fiarelor, nu te-ai în­fricoşat vrând a fi măcinat ca grâul, de dinţii lor.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prigonirile tale cele îndelun­gate şi lanţurile cele cumplite, suferinţele din Roma şi focul chinurilor ca nimic le-ai socotit, sfinţite mucenice, pentru Cel Dorit al tău.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Treime mai presus de fiinţă, Preabună Unime, Părinte şi Fiule şi Duhule Cel Drept, miluieşte pe cei ce se închină Dum­nezeieştii Tale Stăpâniri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Împodobeşte-te, Betleeme, găteşte-te Efrata! Cel fără de mamă din Tatăl şi fără de tată din mamă Se poartă în pântece şi Se naşte, mântuindu-ne pe noi.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...
Ziua cea purtătoare de lu­mină a strălucitoarelor tale nevoinţe vesteşte mai înainte tuturor pe Cel Ce S-a născut din Fecioara; că de Acesta însetând şi din dragostea de a te îndulci de El, te-ai grăbit a fi măcinat de fiare. Pentru aceasta de Dumnezeu purtător ai fost numit, Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, Mărite.


Condacul 1
Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în preasfintele Sale braţe L-a luat şi L-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi cu evlavie cinstindu-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Icosul 1
Îngerească viaţă pe pământ ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu văpaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzând, cu gura şi cu limba, în toată vremea şi locul, slavoslovind; pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, al ierarhilor şi mucenicilor mare soare;
Bucură-te, adevăratule lucrător al rugăciunilor celor gândite;
Bucură-te, sălaşule cuvântător, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat;
Bucură-te, biserică vie a Marelui Împărat;
Bucură-te, că şi pe a ta inimă jertfă lui Dumnezeu o ai sfinţit;
Bucură-te, căci cu inima crezând, cu gura pe Hristos la arătare luminat L-ai propovăduit;
Bucură-te, că din copilărie ai fost ales şi chemat de Hristos;
Bucură-te, stâlp al Bisericii mult luminos;
Bucură-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemănat;
Bucură-te, că numele lui Hristos înaintea păgânilor l-ai purtat;
Bucură-te, că de la „fiul tunetului” dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 2-lea
Ales ai fost spre păstorire, cu sfatul tuturor Sfinţilor Apostoli, unde cu râvnă apostolească foarte te-ai ostenit şi talantul cel dat ţie l-ai înmulţit. Făclie mult luminoasă în sfeşnicul Bisericii ai fost şi pe mulţi i-ai învăţat a cânta lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Aşezat-ai preafrumoasă rânduială de slavoslovie în Biserica lui Hristos, asemenea cetelor îngereşti pe care singur le-ai văzut în a ta descoperire, cu bună cuviinţă pe Dumnezeu slavoslovind; auzi-ne şi pe noi, care te lăudăm pe tine aşa:
Bucură-te, al Siriei şi al Antiohiei luminătorule;
Bucură-te, al aşezămintelor apostoleşti cu sfinţenie păstrătorule;
Bucură-te, desăvârşitule slujitor al tinerilor lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii celei dreptmăritoare sfeşnic mult luminos;
Bucură-te, că în Antiohia ucenicii lui Hristos creştini s-au numit;
Bucură-te, că pe poporul cel nou cu cuvântul şi cu fapta l-ai povăţuit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos pe tine te-ai jertfit;
Bucură-te, că prin lumina vieţii tale multe suflete ai luminat;
Bucură-te, că prin uşa adevărului în staulul lui Hristos ai intrat;
Bucură-te, că prin tine turma lui Hristos păşune bună a aflat;
Bucură-te, că pe tine cuvântătoarea turmă foarte te-a ascultat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 3-lea
Stătut-ai, Preafericite, ca o nicovală a Duhului, cu multă răbdare în faţa tuturor necazurilor, a prigonitorilor care neîncetat te loveau şi pentru toate mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea pe tine, spre a-I cânta Lui: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Auzind împăratul Traian că tu eşti numit purtător de Dumnezeu, te-a întrebat pe tine: „Ce înseamnă această numire?”. La care întrebare cu mare îndrăzneală i-ai răspuns şi nedumeririi lui cu înţelepciune i-ai descoperit taina; pentru care primeşte, te rugăm, şi de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, că prin scurte cuvinte lui i-ai arătat;
Bucură-te, că ce înseamnă „purtător de Dumnezeu” pe el l-ai învăţat;
Bucură-te, că la întrebarea împăratului Traian ai răspuns luminat;
Bucură-te, că pe împăratul Traian pentru a lui nedumerire l-ai mustrat;
Bucură-te, că pe zeii lui cei mincinoşi deşertăciune i-ai arătat;
Bucură-te, că Traian împăratul de a ta bărbăţie s-a minunat;
Bucură-te, că taina Întrupării Cuvântului lui Traian i-ai propovăduit;
Bucură-te, că de mântuitoarele pătimiri ale lui Hristos tu i-ai vorbit;
Bucură-te, că şi preaslăvita Înviere a lui Hristos lui o ai vestit;
Bucură-te, că minunile lui Dumnezeu înaintea împăraţilor le-ai arătat;
Bucură-te, că de furia lui Traian nu te-ai înfricoşat;
Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 4-lea
Văzând împăratul Traian marea ta îndrăzneală şi neclintirea de adevăr, foarte s-a mâniat pe tine, mărturisitorule al numelui lui Hristos, şi în temniţă te-a aruncat. Iar tu, Fericite, cu mare bucurie ai primit hotărârea lui şi lui Hristos laudă I-ai dat, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
După a ta aruncare în temniţă, Traian împăratul toată noaptea nu a putut dormi, socotind întru sine cu ce fel de moarte te va pierde; iar tu, pătimitorule, îţi găteai a ta inimă spre a primi cu bucurie moartea pentru doritul tău Iisus. Deci cu cuviinţă şi noi către tine zicem aşa:
Bucură-te, că numele lui Iisus Hristos înaintea lui Traian cu mare îndrăzneală L-ai mărturisit;
Bucură-te, că de a ta bărbăţie şi îndrăzneală a rămas uimit;
Bucură-te, căci cu ai săi sfetnici s-a sfătuit spre a ta pierzare;
Bucură-te, că şi tu cu mare sete aşteptai moartea fără înspăimântare;
Bucură-te, că, auzind tu această hotărâre, foarte te-ai bucurat;
Bucură-te, că spre mâncarea fiarelor pe tine te-au osândit;
Bucură-te, că cei păstoriţi de tine, auzind a ta osândire spre moarte, foarte s-au întristat;
Bucură-te, că tu pe toţi cu cuvinte de îmbărbătare foarte i-ai mângâiat;
Bucură-te, că de la Antiohia la Roma ai fost trimis fiarelor spre mâncare;
Bucură-te, că pe a ta cuvântătoare turmă o ai binecuvântat la plecare;
Bucură-te, căci cu mare fierbinţeală la a ta plecare pentru Biserică te-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 5-lea
Tânguitu-s-a cu amar la a ta plecare din Antiohia toată mulţimea binecredincioşilor, şi pe tine, iubitul ei păstor, cu lacrimi te-a petrecut. Iar tu, preaînţelepte, pe toţi i-ai învăţat să nu slăbească în dreapta credinţă şi pentru toate să dea slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Venit-au, după porunca împărătească, zece ostaşi aspri şi nemilostivi, care cu mare mânie legându-te în lanţuri, te-au dus la corabie; şi aşa, spre chinuri ai început a călători. Iar creştinii cei binecredincioşi, cu silinţa inimii, te lăudau, zicând aşa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun şi iubit;
Bucură-te, că a ta călătorie spre cer acum a sosit;
Bucură-te, că această sfântă călătorie tu foarte o ai dorit;
Bucură-te, că din Seleucia plecând, la Smirna ai sosit;
Bucură-te, că tu acolo cu Sfântul Policarp te-ai întâlnit;
Bucură-te, că de vorbirea cu el tu foarte te-ai mângâiat;
Bucură-te, că Fericitul Policarp ale tale lanţuri le-a sărutat;
Bucură-te, că preoţii şi clericii cu lacrimi au udat lanţurile tale;
Bucură-te, că mulţimea creştinilor, văzându-te legat, se tânguia cu jale;
Bucură-te, că mulţi, văzând lanţurile tale, spre mărturisire s-au îmbărbătat;
Bucură-te, că toţi cu umilinţă şi cu dragoste te priveau când de la ei ai plecat;
Bucură-te, că a nu te uita în ale lor sfinte rugăciuni pe toţi i-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 6-lea
Arzând cu dorirea de a pătimi pentru numele lui Hristos, foarte ai rugat prin scrisoare pe creştinii cei din Roma a nu pune piedică la a ta sfântă alergare, şi cu mare bucurie aşteptând ziua chinuirii tale, cântai lui Dumnezeu laudă din inimă: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Sfătuit-ai pe bunii creştini să nu arate către tine dragoste deşartă, spre a te cruţa şi a te vedea viu cu trupul, ci mai vârtos cu toţii să se roage spre a-ţi dărui ţie Dumnezeu răbdare până la sfârşit; iar noi, păcătoşii, cinstind a ta sfântă dorire, zicem către tine aşa:
Bucură-te, pătimitorule al bunei credinţe, cel cu dor înfocat;
Bucură-te, căci cu fierbinţeala credinţei tale lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că asemenea lui Pavel, la Roma plecând, cu lanţuri ai fost legat;
Bucură-te, că pe feciorelnicul Evangheliei cu dragoste l-ai urmat;
Bucură-te, că dulceţile acestui veac pe tine nu te-au biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Iisus Hristos întru feciorie ai vieţuit;
Bucură-te, că slava veacului de acum o ai trecut cu vederea;
Bucură-te, că slava veşnicelor bucurii ţi-a fost ţie mângâierea;
Bucură-te, că pentru adevărata fericire pururea te întăreai cu darul;
Bucură-te, păstorule cel adevărat al turmei tale;
Bucură-te, că în suferinţele tale pe Duhul cel Sfânt Îl aveai mângâietor;
Bucură-te, că lui Iisus, Păstorul cel Mare, ai fost următor;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 7-lea
Zis-ai, Fericite, că „de la Siria până la Roma pe pământ şi pe apă cu fiarele mă lupt”, arătând prin aceasta cruzimea şi sălbăticia ostaşilor celor păgâni de a spori chinurile tale. Dar tu, răbdătorule de chinuri, mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea în răbdare, şi cântai: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Arătat-ai, omule al lui Dumnezeu, că creştinătatea nu este numai un lucru al sfătuirii, ci mai ales al măririi de suflet şi al suferinţei pentru adevăr; căci prin suferinţă ai dovedit tăria credinţei. Te rugăm, auzi-ne şi pe noi, cei neputincioşi, care te lăudăm aşa:
Bucură-te, că tu, ca cerbul spre izvoarele apelor, spre chinuire alergai;
Bucură-te, că pe creştinii cei din Roma prin scrisori foarte îi rugai;
Bucură-te, căci aşa le ziceai: „Nimeni din voi să nu îndrăznească!”;
Bucură-te, căci o dorire aveai, de la mâncarea fiarelor să nu te oprească;
Bucură-te, căci pe toate cele de aici le-ai socotit deşertăciune;
Bucură-te, că moartea cea pentru Hristos ai socotit-o înţelepciune;
Bucură-te, că te-ai silit pe cât a fost cu putinţă;
Bucură-te, că de o mie de ori doreai să mori pentru dragostea credinţei şi pentru dreapta credinţă;
Bucură-te, că pe stăpânitorul veacului de acum prin suferinţă l-ai biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos răbdare ai avut până la sfârşit;
Bucură-te, că prin dragoste dumnezeiască faptele credinţei le-ai arătat;
Bucură-te, căci cu sete arzătoare în calea dumnezeieştilor porunci ai alergat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 8-lea
Purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, purtat-ai neîncetat pe a ta limbă numele lui Iisus Hristos; avut-ai de-a pururi în minte prezenţa Lui, iar în inimă sete de dragostea Lui, prin care gânditor şi simţitor Îl lăudai pe El, strigând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Călătorit-ai, Sfinte Mucenice, cu mare osteneală şi necazuri prin Troada şi Neapoli, apoi prin Filipopoli şi Macedonia, sfătuind şi întărind pe creştinii cei de acolo; iar noi nevrednicii, cinstind mucenicia ta şi călătoria cea spre moarte, zicem aşa:
Bucură-te, căci cu mare îndrăzneală, în legături fiind, cuvântul lui Dumnezeu l-ai mărturisit;
Bucură-te, că, prin scrisoare, pe creştinii cei de acolo foarte i-ai întărit;
Bucură-te, că pe tine legat în lanţuri te-au văzut, pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, căci creştinii cei din Macedonia cu inimă îndurerată te priveau;
Bucură-te, că urmele sfintelor tale picioare cu lacrimi le sărutau;
Bucură-te, că prin cuvintele tale ei tare s-au îmbărbătat;
Bucură-te, că pentru ei şi pentru Hristos sufletul ţi-ai pus;
Bucură-te, jertfă vie şi cuvântătoare a lui Hristos Iisus;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe preaînfocat;
Bucură-te, pătimitorule al lui Hristos cel mult încercat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 9-lea
Trecut-ai, pătimitorule, în a ta călătorie, pe Marea Adriatică şi a Tirului, sosind în Puteoli, unde cu mare dragoste ai fost întâmpinat de bunii creştini cei de acolo, pe care mult i-ai sfătuit să fie tari şi statornici în credinţa lui Iisus Hristos şi să-I cânte: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ajuns-ai, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, la Roma, unde împreună cu scrisorile împăratului te-au predat ostaşii eparhului cetăţii; iar după ce au citit scrisorile cu poruncile ce le dădea împăratul, au pregătit fiarele spre a ta mâncare. Noi, de aceasta aducându-ne aminte, zicem aşa:
Bucură-te, că în toată Roma vestea sosirii tale creştinii o au auzit;
Bucură-te, că toţi ziceau: „Episcopul Siriei la noi a venit”;
Bucură-te, căci creştinii în taină se adunau;
Bucură-te, căci cu bucurie şi cu întristare de a ta venire vorbeau;
Bucură-te, că în locul unde erai cu toţii s-au adunat;
Bucură-te, că pe tine în lanţuri, pentru Hristos, te-au văzut legat;
Bucură-te, căci ei au înţeles că spre mâncarea fiarelor eşti pregătit;
Bucură-te, că aceasta înţelegând cu inima lor, toţi au pătimit;
Bucură-te, căci cu a ta mâncare de fiare, eparhul pe creştinii cei din Roma voia să-i înfricoşeze;
Bucură-te, că în temniţă pentru Iisus Hristos erai ţinut legat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 10-lea
Adunatu-s-a mare mulţime de popor din toată cetatea Romei, auzind că Episcopul Siriei va fi dat spre mâncarea fiarelor. Iar tu, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, având în a ta inimă pe Iisus Hristos, aşteptai cu linişte şi cu bucurie mult doritul tău ceas şi, prin neîncetată rugăciune a inimii, gânditor strigai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Adusu-te-au ostaşii în privelişte pe tine, Preafericite, spre a te da fiarelor mâncare. Împlinitu-s-a a ta sfântă dorire, pentru care mai înainte ziceai: „Grâu sunt şi voiesc să mă macin de dinţii fiarelor, spre a mă face pâine dulce Preasfintei Treimi!”, iar noi, smeriţii, însoţind gânditor a ta sfântă dorire, zicem aşa:
Bucură-te, că în privelişte spre mâncarea fiarelor acum te-au adus;
Bucură-te, că în acest ceas în cămara inimii tale vorbeai cu Iisus;
Bucură-te, că leii flămânzi spre a ta mâncare pregătiţi erau;
Bucură-te, că acum cu spaimă şi cu mirare privitorii aşteptau;
Bucură-te, că în acel moment tu cu sete dumnezeiască i-ai aşteptat;
Bucură-te, că, intrând în arenă, către popor cu mare glas ai strigat;
Bucură-te, că în faţa a toată mulţimea adevărul l-ai arătat;
Bucură-te, că pe Iisus Hristos L-ai mărturisit luminat;
Bucură-te, că pe El L-ai arătat că este Dumnezeu adevărat;
Bucură-te, că încă sfânta mărturisire pe buze o aveai când leii veneau spre tine urlând;
Bucură-te, că în acel minut leii pe tine te-au sfâşiat;
Bucură-te, că acum sfântul tău suflet spre cer a zburat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 11-lea
Făcutu-s-a mormânt sfântului tău trup pântecele leilor, iar cerul cămară preacurată s-a pregătit pentru fericitul tău suflet, unde ajungând, pururea pe Dulcele tău Iisus ÎI vezi şi acolo împreună cu toate cetele îngerilor şi ale sfinţilor Îl lauzi pe El, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Minune mare şi preadorită s-a văzut la sfârşitul tău, Sfinte Mucenice Ignatie, căci leii mâncând sfântul tău trup, după cum singur mult ai dorit, inima ta întreagă şi neatinsă a rămas, spre a se arăta tuturor adevărul cel de tine mărturisit; pentru care noi, slăvind dumnezeiasca Pronie, către tine zicem aşa:
Bucură-te, că acum dorirea ta a luat sfârşit;
Bucură-te, că acum, grâule al lui Dumnezeu, dinţii fiarelor te-au măcinat;
Bucură-te, că inima ta cea de Dumnezeu iubitoare leii nu o au mâncat;
Bucură-te, că spre mustrarea necredincioşilor Dumnezeu pe ea o a păstrat;
Bucură-te, că pe a ta inimă păgânii cu sabia în două o au despicat;
Bucură-te, că la despicarea inimii tale mare minune s-a arătat;
Bucură-te, că pe amândouă părţile inimii tale scris era preafrumos;
Bucură-te, căci cu slove de aur scria: Iisus Hristos;
Bucură-te, Ignatie, grâul cel de Hristos semănat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos de dinţii fiarelor te-ai măcinat;
Bucură-te, pâinea Marelui Împărat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 12-lea
Dar au rămas Bisericii lui Hristos unele din oasele tale pe care leii nu le-au mâncat, şi pe acestea ca pe o vistierie de mult preţ adunându-le, cu mare bucurie binecredincioşii le sărutau şi pe Dumnezeu, Cel ce te-a întărit pe tine până la sfârşit, Îl lăudau, zicând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Serafim pururea înfierbântat de dragostea lui Dumnezeu ai fost tu pe pământ, dumnezeiescule Ignatie, marele nostru ierarh, cu duhul arzând de bucurie şi cu cutremur Domnului slujind; pentru care şi noi, nepricepuţii, îndrăznim a te lăuda pe tine, zicând:
Bucură-te, căci tu pe Dumnezeu din toată inima, cugetul şi puterea ta L-ai iubit;
Bucură-te, căci tu cea dintâi poruncă prin a ta vieţuire cu lucrul o ai împlinit;
Bucură-te, că inima, mintea şi limba de-a pururea în rugăciune le aveai;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale cele de foc pururea cu duhul ardeai;
Bucură-te, că, prin gânditoarea rugăciune a inimi tale, dorul lui Dumnezeu pururea îl aprindeai;
Bucură-te, că, prin uimire şi robia minţii, în cer cu inima te suiai;
Bucură-te, că pe limba ta, pururea numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, că în inima ta pururea prezenţa lui Dumnezeu ai păstrat;
Bucură-te, că inima ta pururea după Dumnezeu a însetat;
Bucură-te, că, prin chinuri şi moarte, pildă desăvârşită turmei ai dat;
Bucură-te, că spre moarte cu bucurie ai plecat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 13-lea
O, preafericite arhiereule al lui Hristos Ignatie, pe care în braţele cele preasfinte din copilărie Hristos te-a luat şi care toată viaţa ta pe El în a ta inimă L-ai purtat; te rugăm să mijloceşti pentru noi, păcătoşii, către Preaînaltul Dumnezeu, ca să dobândim mila şi ajutorul Lui în toate zilele vieţii, şi în veacul cel viitor să ne învrednicim a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerească viaţă pe pământ…, Condacul 1: Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere…, şi se face otpustul.



Cântarea a 7-a.
Irmosul:
De tinerii Tăi, cei din cup­tor, Mântuitorule, focul nu s-a atins, nici nu i-a supărat. Şi atunci cei trei, ca dintr-o gură, cântau şi binecuvântau, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
N-ai avut în tine foc iubi­tor de materie, Sfinte Ignatie, ci mai vârtos Apă Vie, care ţi-a zis: vino la Tatăl! Apă Curgă­toare, care ne trece pe noi din viaţă în viaţă.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dinţii fiarelor să-mi fie pen­tru mine, ai zis, săbii, paloşă şi junghiere. Şi pântecele leilor mormânt să-mi fie şi focul să mănânce, mai înainte de strică­ciune, rămăşiţele trupului meu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Viaţa în trup nu-mi este dragă, că doresc a vieţui întru Duhul. Viaţa mea este Hristos, Dragostea Cea Dumnezeiască. Spre El mă grăbesc, pe El dorindu-L, Îl iubesc şi pe El mă aştept să-L dobândesc.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dulce este pentru mine moar­tea, ziceai; plăcute sunt pentru mine, toate durerile chinurilor; fiarele sunt pentru mine desfă­tare şi acest foc, rouă; nu mai pot să trăiesc! Pentru aceasta mă şi grăbesc a muri, ca să vieţuiesc cu Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Să aducem cântare Preasfintei Treimi, slăvind pe Tatăl Cel fără de început şi pe Fiul şi pe Duhul Cel Drept, o Singură Fiinţă, pe Care Întreit să o lăudăm, stri­gând: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Dumnezeul Părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Proorocit de prooroci de demult Se apropie, Prunc din Fecioară născându-Se. Să se bucure Adam şi strămoaşa Eva, că de dureri au fost dezlegaţi şi împreună să dănţuiască Proorocul David, tatăl Fecioarei.

Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Pe Acela de Care se înfrico­şează îngerii şi toate Oştile, ca pe Făcătorul şi Domnul, lăudaţi-L preoţi şi preaslăviţi-L tineri, binecuvântaţi-L popoare şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Lăudat să fie Sfântul Mucenic Ignatie Dum­nezeiescul preot, îndoit încununându-se ca mucenic şi păstor; că acesta, luptând pen­tru dragostea lui Dumnezeu şi dorind să fie iubit, nu s-a lepă­dat de pătimiri.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Însetat fiind de paharul Păti­mirii lui Hristos, legat ai mers, Înţelepte Ignatie şi ajungând în locul de chinuri, n-ai încetat a striga: însetez după setea de Hristos în veci.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Căile credinţei bărbăteşte le-ai străbătut, precum stră­bate soarele pământul, pornind de la marginile cerului; şi apunând fără apunere de pe pă­mânt, întru Hristos, străluceşti lumii Lumina Nestricăciunii.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împovărat fiind de lanţuri ai străbătut pământul, îmbălsămându-ne pe noi, cei de pe pă­mânt, cu luptele tale; şi acum după săvârşirea ta, ne umpli de mireasmă, întocmai ca un crin din ţarină şi ca un crin din câmpie.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Treimea, Ceea Ce este Unime după Fiinţă, să fie Lăudată. Unimea, Ceea Ceeste Treime după Ipostasuri să fie Cinstită, Una după Fire fiind, dar în Trei Feţe, Nedespărţită şi Neamestecată.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Steaua, Hristos, a Răsărit din Iacob şi magii împreună alear­gă în cetatea Betleemului, să laude, să cinstească şi să se în­chine Celui Ce S-a născut din pântecele Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Izvorul cel Primitor de Viaţă şi pururea Curgător, Sfeşni­cul Harului cel de lumină Purtător, Biserica Sfinţilor, Cortul cel cu totul de aur, Ceea ce este mai Desfătată decât cerurile şi decât pământul, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o mărim.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Purtătorul de Dumnezeu, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie, ne-a ospătat pe noi, punându-ne înainte sfinţitele sale patimi. Veniţi, iubitorilor de mucenici şi culegând cu sfinţenie florile cele de Taină din frumoasele cântări, să ne încu­nunăm creştetele noastre.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sfinţitul tău veşmânt, preasfmţite, mai sfinţit l-ai făcut cu pătimirile tale; pentru aceasta şi cunună îndoită luând, cu mu­cenicii şi cu păstorii lauzi, sfin­ţite mucenice, pe Hristos, Dumnezeul nostru.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Grâu curat al lui Dumnezeu sunt, ai zis şi prin dinţii fiare­lor vreau să fiu măcinat; şi cu sfinţenie sfârşindu-mă, să mă fac pâine curată Celui Iubit şi Dumnezeu, după Care dorind, nu mă tem de moarte.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un nebăgător în seamă al celor de jos, Sfinte Ignatie şi slujitor al Tainelor celor de sus, ca unul ce ai săvârşit jertfa cea fără prihană, te-ai jertfit pe tine în­suţi, prin mucenicie şi fiarelor şi focului te-ai pregătit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lumina cea fără început, Viaţa noastră, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, în Trei Feţe şi întru O Dumnezeire mai presus de fiinţă, pururea să fie Slăvită, Treimea Una Singură şi de ace­eaşi cinste.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Bucură-te Preacurată, Cetatea lui Dumnezeu cea Însufleţită, întru care Dumnezeu a binevoit să încapă; că nelăsând cele de sus, în pântecele tău S-a pogorât, ca Ploaia pe pământ, de Dum­nezeu Născătoare, înnoindu-mă pe mine.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
De la Răsărit luminând ca o stea şi cu razele cuvintelor stră­lucind, ai luminat lumea şi în­tunericul l-ai împuţinat; şi ca Apostolul Pavel, alergarea vitejeşte ţi-ai sfârşit, îndurând primejdii printre păgâni şi în cetăţi. Încă şi ca nişte grâu de dinţii fiarelor ai fost măcinat, fericite, aducându-te jertfă Dumnezeului tău; de Dumnezeu purtătorule, Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...
Fiind preoţit de Hristos Dum­nezeu, ai luminat sfinţita ta haină şi ai ajuns cu adevărat la mucenicie, purtătorule de Dum­nezeu; că fiarele le-ai întărâtat, ca să te despartă pe tine de lume, urmând întocmai Apostolului Pavel cel Minunat, mărite. Pentru aceasta şi în Roma ai împlinit, părinte, mărturisirea după vrednicie.