Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Bonifatie
Troparul Sfântului Mucenic Bonifatie, glasul al 4-lea:
Mucenicul tău. Doamne, Bonifatie, întru nevoinţa sa, cununa
nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea
Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase
îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre,
Hristoase Dumnezeule.
Condacul Sfântului Mucenic Bonifatie
Glasul 4
Arătatu-Te-ai astăzi...
Jertfă fără de prihană te-ai adus pe tine de voie, Celui rânduit a Se
naşte din Fecioara pentru tine, Sfinte purtătorule de cunună, Înţelepte
Bonifatie.
Cântarea 1, glasul al 4-lea.
Irmosul:
Pe voievozii cei puternici, pe cele trei părţi ale sufletului, Te rog
îneacă-i, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, întru Adâncul Nepătimirii.
Ca întru omorârea trupului meu să-Ţi cânt Ţie, ca şi cu o alăută,
cântare de biruinţă.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu cuget plin de înflăcărare râvnind la luptele vitejilor pătimitori,
te-ai luptat cu tărie şi ai ucis pe şarpele, cu nevoinţele tale cele
purtătoare de viaţă, Sfinţite Bonifatie, împreună vorbitorule cu
Sfinţii Îngeri.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Văzând cumplit răspândită pe pământ înşelăciunea vrăjmaşului,
viteazule luptător, aprinzându-ţi-se sufletul de Dumnezeiasca dragoste,
ai intrat în locul de chinuri, cu cuget neînfricoşat, de trei ori
fericite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Luminându-te cu Dumnezeiasca Înţelepciune, fericite, ai înspăimântat
pe vrăjmaşii cei neînţelepţi, vestind pe Hristos, Care S-a asemănat
trupeşte cu acei cărora a voit să se arate, Mucenice Bonifatie, mult
pătimitorule.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Muntele lui Dumnezeu pe care l-a văzut mai înainte Proorocul Daniel,
Cortul cel Înţelegător, Lespedea cea Preacinstită, Sfinţenia Slavei,
Masa care a încăput Dumnezeiasca Pâine, pe Preasfânta Fecioară, cu
cântări să o lăudăm.
Cântarea a 3-a. Irmos: Biserica cea stearpă...
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca unul ce ai dorit Libertatea cea de sus, mărite, te-ai izbăvit de
jugul robiei, râvnind Patimilor celor Cinstite ale Celui Ce S-a făcut
Rob din milostivire, vrednicule de laudă.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătându-te mai presus de cugetele cele trupeşti, cu Dumnezeiască
schimbare, fără de veste toată năvălirea necazurilor ai răbdat
veselindu-te, Sfinte Mucenice Bonifatie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lepădatu-te-ai de tine însuţi şi ai ieşit la lupte şi la întrecerea cu
vrăjmaşul, întărit fiind cu Arma Crucii, şi asemeni mucenicilor te-ai
arătat, vrednicule de laudă, Sfinte Bonifatie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Deşertându-Se pe Sine în pântecele tău, nu a deşertat Sânurile
Părinteşti, Dumnezeul Cel mai presus de fiinţă şi S-a făcut Fiu al tău,
Preacurată, ca să mântuiască pe oameni.
Irmosul:
Biserica cea stearpă a rodit şi adunarea cea cu mulţi fii a slăbit; să strigăm Minunatului nostru Dumnezeu: Sfânt eşti Doamne!
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Pentru dragostea Chipului Tău, ai stat, Milostive, pe Crucea Ta şi
neamurile s-au topit, că Tu eşti Tăria şi Lauda mea, Iubitorule de
oameni.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fericind răbdarea celor ce se luptau, cu râvna cinstitelor patimi
te-ai asemănat lor, înţelepţite de Dumnezeu, fericite mucenice.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mergând cu credinţă în căutarea Dumnezeieştilor mucenici,
preafericite, te-ai dat pe tine însuţi povară vrednică de minunare
celei ce te dorea, de Dumnezeu înţelepţite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Curăţindu-te, mucenice, ca aurul în topitoarea chinurilor, te-ai arătat
mai curat decât aurul, purtând pecetea Patimilor Celui Ce te-a făcut.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
După naştere cunoscându-ţi fecioria pecetluită, Fecioară, cu credinţă
ai slăvit pe Cuvântul, Care în chip de negrăit S-a născut din pântecele
tău.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Luminarea Ta, Doamne, trimite-ne-o nouă şi ne scoate din negura greşelilor, Bunule, pacea Ta dăruind-o nouă.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca o stea strălucitoare ai răsărit de la Apus şi apunând, o, mucenice,
cu răbdare de luptător, iarăşi ai răsărit către Apus, luminând
marginile.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nevoitu-te-ai muceniceşte, răbdând smulgerea unghiilor, cu trestie
ascuţită fiind împuns, mucenice şi cu harul ai tocit toate boldurile
vicleanului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Măiestriile vrăjmaşului au fost neputincioase împotriva ta, de Dumnezeu
înţelepţite; că sufereai chinurile trupului ca şi cum ai fi fost fără
de trup, cu privirea neabătută către Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Spală de toată întinăciunea sufletul meu, strig către tine şi mă
miluieşte, Ceea ce ai Întrupat pe pământ pe Dumnezeu, Mântuitorul Cel
Adevărat.
Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-am mai înainte...
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind lovit, cu rănile trupului ai rănit pe cei fără de Dumnezeu, care
boleau fără vindecare, din neştiinţă şi celor bolnavi te-ai arătat
doctor, Sfinte Pătimitorule Bonifatie.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înălţându-te către Dumnezeu, fericite, cu adaosul pătimirilor ai surpat
pe vrăjmaşii cei nevăzuţi şi celor căzuţi te-ai făcut ajutător,
purtătorule de chinuri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind târât pe pământ, ca o piatră de mult preţ, purtătorule de
biruinţe, ai surpat întăritura înşelăciunii şi prin credinţă ai întărit
inimile credincioşilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Rugul care ardea şi nicidecum nu se mistuia, pe tine te închipuia de
mai înainte, Prealăudată. Căci ca şi acela, nici tu nu ai ars, Întrupând
pe Dumnezeu.
Irmosul:
Strigat-a mai înainte, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile,
Proorocul Iona în chit, rugându-se: din stricăciune izbăveşte-mă,
Iisuse, Împărate al Puterilor.
CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Jertfă fără de prihană te-ai adus pe tine de voie, Celui rânduit a Se
naşte din Fecioara pentru tine, Sfinte purtătorule de cunună, Înţelepte
Bonifatie.
Condacul 1
Alesule ostaş al lui Hristos, învrednicit de cununa slavei, cu moarte
mucenicească te-ai izbăvit de moartea cea veşnică, de la întunericul
păcatelor te-ai întors la lumina cea pururea fiitoare; primeşte
rugăciunile aduse în cinstea ta şi ne izbăveşte din cursele vrăjmaşului
celui viclean, ca să-ţi strigăm cu bucurie: Bucură-te, Bonifatie,
mucenice multpătimitorule!
Icosul 1
Înger luminos a stins focul chinurilor tale cu roua harului,
ocrotindu-te Mucenice Bonifatie, ca să nu pieri ca un păcătos cu haină
murdară şi neîntors la Dumnezeu. Învaţă-ne să ne îmbrăcăm cu haina
luminoasă a sfinţeniei şi din toată inima să-ţi cântăm aşa:Bucură-te, că viaţa pentru Hristos ţi-ai dat;
Bucură-te, că, în suferinţe, pe El L-ai imitat;
Bucură-te, că spre Dumnezeu ochii ţi-ai aţintit;
Bucură-te, că voinţa în virtuţi o ai întărit;
Bucură-te, rob credincios al Domnului Hristos;
Bucură-te, că sfârşitul vieţii ţi-a fost sfânt şi frumos;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost luminat;
Bucură-te, că de ispitele lumii n-ai fost înşelat;
Bucură-te, că pe vicleanul şarpe l-ai făcut de ruşine;
Bucură-te, că ceata sfinţilor s-a bucurat de tine;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 2-lea
Văzând tulburarea lumii acesteia şi grijile vieţii, toate le-ai socotit
ca praful, ridicând mintea la cele de sus, pătimitorule al lui Hristos,
te-ai ridicat la înălţimea cunoaşterii de Dumnezeu, mărturisind tuturor
pe Hristos Dumnezeu, şi acum chemi sufletele care pier în păcate ca să
se pocăiască şi cu lacrimi de umilinţă să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mintea ţi-ai păstrat-o trează şi focul patimilor cu pocăinţă l-ai
stins, Bonifatie minunate, de la apus la răsărit, de la Roma ai venit să
suferi pentru Domnul Iisus, având gând sfânt ca să ţi se înmulţească
harul, iar pe noi ne-ai adus în biserică să-ţi cântăm aşa:Bucură-te, că patimile să le biruim ne-ai învăţat;
Bucură-te, că nădejdea mântuirii celor disperaţi le-ai dat;
Bucură-te, că deşertăciunea vieţii pământeşti o ai cunoscut;
Bucură-te, că suferinţele tale mai înainte le-ai prevăzut;
Bucură-te, a celor treji încuviinţare şi bucurie;
Bucură-te, a voinţei tărie celor neputincioşi;
Bucură-te, că prin tine de beţie ne izbăvim;
Bucură-te, că la Dumnezeu cu ajutorul tău revenim;
Bucură-te, al vindecărilor izvor nesecat;
Bucură-te, al minunilor tezaur pururi bogat;
Bucură-te, că ne înveţi mintea la Dumnezeu s-o ridicăm;
Bucură-te, că de păcate prin tine ne eliberăm;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 3-lea
Cu puterea milostivirii lui Dumnezeu ai fost înzestrat, fiindcă din
povestirea vieţii tale noi aflăm cum, din mila lui Dumnezeu, mulţi
păcătoşi se întorc la pocăinţă. Astfel, şi tu ai plăcut lui Dumnezeu şi,
în locul morţii amare, ai căpătat viaţa veşnică, deci învaţă-ne să
cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având acum veşnică bucurie în lăcaşurile cereşti, nu ne părăsi nici pe
noi păcătoşii, Mucenice Bonifatie, cei ce locuim pe pământ. Noi,
trudiţii şi împovăraţii, alergăm la tine; nu ne lăsa orfani şi
neputincioşi, ci ajută-ne şi du rugăciunile noastre la altarul cel
ceresc, că întru bucurie să-ţi cântăm:Bucură-te, că pe semenii tăi ca pe tine i-ai iubit;
Bucură-te, că în păcate inima nu ţi-ai împietrit;
Bucură-te, că celor străini şi călătorilor le-ai slujit;
Bucură-te, că de aceea ţara de baştină ai părăsit;
Bucură-te, că ai învăţat mila pe orişice om bogat;
Bucură-te, că pe orfani şi pe văduve cu milă i-ai apărat;
Bucură-te, celor săraci milostiv apărător;
Bucură-te, celor asupriţi şi înjosiţi bun mijlocitor;
Bucură-te, că pe cei beţivi cu trezvie îi răcoreşti;
Bucură-te, că pe cei scăpătaţi de beţie la trezvie îi pofteşti;
Bucură-te, că pe femeile ce plâng le mângâi;
Bucură-te, că lacrimile lor la cer le duci tu întâi;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 4-lea
Viforul păcatelor nu te-a înecat, nici valurile patimilor nu te-a
acoperit, Mucenice al lui Hristos, ci te-ai întors la Domnul şi I-ai
adus viaţa ca jertfă de mireasmă. Roagă-te ca şi noi, cei de pe marea
vieţii, să ajungem cu bine la limanul mântuirii, cântând Mântuitorului:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind pilda Evangheliei, cum fiul rătăcit, cheltuindu-şi averea în
ţară străină, în foamete şi-a venit în fire, s-a întors în braţele
părinteşti, întru pocăinţă zicând: „Tată, greşit-am la cer şi înaintea
ta”, aşa şi tu, Mucenice, de la roşcovele păcatelor te-ai întors la
Hristos. Noi, bucurându-ne de îndreptarea ta, îţi cântăm astfel:Bucură-te, că foame grea în robia patimilor ai suferit;
Bucură-te, că de Hristos – Pâinea Vieţii ai flămânzit;
Bucură-te, că Sfântul Său Sânge ca hrană l-ai primit;
Bucură-te, că împreună cu slăviţii mucenici şi tu ai fost socotit;
Bucură-te, că pe aripile trezviei spre Dumnezeu ai zburat;
Bucură-te, că inima ta în sus ţi-ai ridicat;
Bucură-te, că, prin Cruce, pe Domnul L-ai aflat;
Bucură-te, că ai căpătat a biruinţei cunună;
Bucură-te, că ai ştiut să lepezi frumuseţea lumii;
Bucură-te, a sufletelor noastre comoara cea bună;
Bucură-te, că te-ai dezbrăcat de păcatul întinăciunii;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 5-lea
Sângele lui Hristos ce a curs pentru noi, nevrednicii, şi sângele
martirilor vărsat pentru Hristos ţinând în seamă Aglaida, ţi-a spus
astfel: „Tu ştii cu cât de multe păcate suntem întinaţi şi la viaţa
viitoare nu gândim. Eu am auzit de la un om credincios creştin că
moaştele martirilor aduc mântuire şi că mucenicul este mijlocitor către
Dumnezeu...”. Şi noi credem că tu eşti mijlocitorul nostru în faţa
Domnului, căci împreună cu îngerii Îi cânţi Sfintei Treimi: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Vedem şi înţelegem cum cuvintele acestea ale Aglaidei ţi-au răscolit
sufletul şi te-ai hotărât la abstinenţă, Mucenice Bonifatie. Ajută-ne şi
nouă să-ţi urmăm ţie, ca să nu pierim în adâncul fărădelegilor, ci cu
bucurie să-ţi cântăm:Bucură-te, că din somnul patimilor ca din moarte te-ai trezit;
Bucură-te, că din laţul păcatelor pe mulţi ai izbăvit;
Bucură-te, celor ce se îndoiesc de iertare, mustrare şi hotărâre;
Bucură-te, bucuriei fără margini, întărire;
Bucură-te, că ne chemi să ne înnoim în înfrânare;
Bucură-te, căci cu semnul Crucii tai a patimilor vâltoare;
Bucură-te, că veşnică avere ţi-ai agonisit;
Bucură-te, că la muncă şi mântuire pe mulţi ai pornit;
Bucură-te, că a vinului veselie o ai părăsit;
Bucură-te, că rănile trupului ca un înger le-ai suferit;
Bucură-te, cel bătut, că L-ai mărturisit pe Hristos;
Bucură-te, că pentru El cu foc fript ai fost;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 6-lea
Mărturisitoare a închinării sfintelor moaşte a devenit Aglaida, stăpâna
ta, Mucenice al lui Hristos, când te-a trimis în Răsărit să aduci
moaştele sfinţilor mucenici, care au suferit pentru credinţa în Hristos,
ca prin ele să izvorască binecuvântare şi mântuire celor ce-i cinstesc
pe dânşii. Dă-ne şi nouă de la Domnul mângâiere, ca să-I cântăm cântare
îngerească: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucit-ai ca un luceafăr, cu viaţa ta, Mucenice, jugul lui Hristos
l-ai luat şi mântuire ai primit, căci evlavie fără Hristos nu putem
avea. Cu rugăciunile tale învredniceşte-ne de lăcaşurile cereşti, ca să
te lăudăm astfel:Bucură-te, tabla legii lui Hristos, de Dumnezeu scrisă;
Bucură-te, că rugăciunile îţi sunt mireasmă nedescrisă;
Bucură-te, dreptarului credinţei, minunat stâlp;
Bucură-te, poruncilor Domnului, cunună de pietre scumpe;
Bucură-te, scara trezviei care la cer ne duce;
Bucură-te, de rana păcatului vindecare dulce;
Bucură-te, că de la Domnul ai primit har şi putere;
Bucură-te, că cu înfrânare ne înveţi să ţinem serbările;
Bucură-te, că ne izbăveşti de beţia de moarte;
Bucură-te, căci, cu lumina lui Hristos, omori ale noastre patimi;
Bucură-te, la viaţă nouă al nostru chemătorule;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 7-lea
Vrând să pleci din casa ta spre Răsărit, ai prezis sfârşitul tău,
prealăudate Bonifatie, zicând: „Cred că o să-ţi aducă, doamna mea, în
loc de moaşte, trupul meu chinuit pentru Hristos”, tăinuind în suflet
gândul că o să suferi pentru Domnul, Căruia te rugai stăruitor.
Întăreşte credinţa noastră, ca să fim gata totdeauna să suferim pentru
dânsa, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Minunata şi slăvita ta îndreptare încă necrezând-o Aglaida, cugeta în
sine, vrând să te învinuiască de păcatul hulirii, aşa ţi-a răspuns:
„Acum nu-i de glumit, frate, ci fii evlavios, că ai să aduci moaştele
sfinţilor. Domnul să trimită pe îngerul Său înaintea ta şi să-ţi
îndrepte paşii cu milostivirea Sa”. Noi, văzând curăţia inimii tale,
Sfinte Bonifatie, îţi cântăm aşa:Bucură-te, al sfintelor moaşte cinstitorule;
Bucură-te, al cucerniciei de exemplu dătătorule;
Bucură-te, că de fărădelegi să ne ferim ne-ai poruncit;
Bucură-te, că de cele ce se bucură lumea te-ai ferit;
Bucură-te, marele nostru în toate ajutător;
Bucură-te, al cugetelor sfinte în taină păstrător;
Bucură-te, al celor ce se luptă cu păcatul ostaş apărător;
Bucură-te, al pocăinţei noastre bun mijlocitor;
Bucură-te, că Domnul ne iartă pentru rugăciunile tale;
Bucură-te, că în necazuri ne înveţi să avem răbdare;
Bucură-te, că a sfinţilor ceată de tine s-a minunat;
Bucură-te, că duhurile răutăţii le-ai gonit şi le-ai ruşinat;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 8-lea
Slujirea idolilor ai desconsiderat-o, Sfinte Mucenice, şi, venind în
Tars, nu ţi-ai plecat genunchii înaintea dumnezeilor străini, ci ai
arătat o râvnă apostolească. De aceea, roagă-te pentru noi ca să avem
aceeaşi dragoste fierbinte pentru Hristos, cântându-I Lui din toată
inima: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Aprins de o râvnă sfântă, nu puteai răbda hulirea de Dumnezeu, plin
fiind de Duhul Sfânt, ai mustrat orbirea şi nebunia închinătorilor la
idoli. Din pricina aceasta, împăratul cel păgân a poruncit să te bată cu
bice, pricinuindu-ţi nenumărate răni. Deci noi te lăudăm aşa:Bucură-te, îndrăzneţ mustrător al credinţei deşarte;
Bucură-te, că ai fost înarmat cu sfânta dreptate;
Bucură-te, că trupul ţi-a fost despuiat;
Bucură-te, că sufletul curat ţi l-ai păstrat;
Bucură-te, moştenitor al lăcaşurilor cereşti;
Bucură-te, că mustri pe cei ce înjură şi hulesc;
Bucură-te, că pentru Hristos atât de barbar ai fost biciuit;
Bucură-te, al grădinii raiului pom frumos înflorit;
Bucură-te, că precum aurul în cuptor ai fost curăţat;
Bucură-te, că pentru Hristos ai fost lovit şi insultat;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu moartea-ţi ai plăcut;
Bucură-te, că sfârşit creştinesc şi mucenicesc ai avut;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 9-lea
Întreg te-ai predat Domnului, multpătimitorule al lui Hristos, când
necredinciosul împărat a poruncit să-ţi toarne în gură cositor topit şi
fierbinte, atunci ai ridicat mâinile spre cer, rugându-te astfel:
„Doamne Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, Cel ce m-ai întărit să îndur
chinurile cele amare de până acum, rămâi şi acum cu mine, uşurează-mi
suferinţele şi nu lăsa să fiu biruit de vrăjmaşul cel viclean”. Cu
aceasta inspiri iubirea lui Hristos şi nouă, celor ce cântăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei ce se credeau înţelepţi să ne spună cum de nu ţi-a ars
gâtlejul cositorul topit ce ţi l-au turnat pe gură, şi nici alt rău nu
ţi-a pricinuit, Mucenice Bonifatie, deoarece tu ai cerut semn de la
Domnul, că într-adevăr vei învinge pe chinuitorii tăi; şi acest semn ţi
s-a dat, că toate torturile lor au rămas zadarnice. Minunându-se de
aceasta, toţi au strigat: „Mare este Iisus Hristos, credem în Tine,
Doamne!”. Deci şi noi te lăudăm, cântându-ţi:Bucură-te, că prin tine credincioşii se întăresc;
Bucură-te, că de moarte năprasnică se izbăvesc;
Bucură-te, că în Hristos pe toţi i-ai mângâiat;
Bucură-te, că în suferinţă să ne rugăm ne-ai învăţat;
Bucură-te, că nu te-au putut birui chinuitorii;
Bucură-te, căci cu patimile te-ai luptat şi le-ai învins;
Bucură-te, că spinii păcatelor din tine i-ai ars;
Bucură-te, că de focul torturii nears ai rămas;
Bucură-te, de-a pururea viu, de chinuri răbdătorule;
Bucură-te, că necazul în bucurie ni-l prefaci, ajutătorule;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 10-lea
Vrând să fii mântuit, ai dorit ca până la sfârşit să suferi pentru
Domnul, Mucenice Bonifatie, rugându-L din toată inima astfel: „Doamne,
Doamne, Dumnezeul meu, învredniceşte-mă de bunătatea Ta, ajută-mă ca,
pentru fărădelegile mele făcute în neştiinţă, să nu mă oprească
vrăjmaşul în calea mea spre cer, primeşte în pace sufletul meu,
socoteşte-mă cu martirii ce şi-au vărsat sângele pentru Tine, dar au
păstrat credinţa până la sfârşit, şi împreună cu dânşii să cânt şi eu:
Aliluia!”.
Icosul al 10-lea
Zid tare şi neînvins de vrăjmaş ai rămas până la sfârşit, Mucenice al
lui Hristos, că fiind decapitat, a curs îndată sânge şi lapte, încât
văzând necredincioşii o astfel de minune, au început să slăvească pe
Hristos, iar ţie îţi strigau aşa:Bucură-te, că, văzându-ţi chinurile, mulţi s-au întors la Hristos;
Bucură-te, că cu Belzebut, s-au luptat şi l-au biruit toţi;
Bucură-te, că sfârşitu-ţi a luminat minţile întunecate;
Bucură-te, că moartea-ţi învie conştiinţa celor în păcate;
Bucură-te, a păcătoşilor nepocăiţi aspră mustrare;
Bucură-te, a voinţei slăbite de beţie grabnică vindecare;
Bucură-te, a celor ce rătăcesc în noaptea neştiinţei înţelepţire;
Bucură-te, undiţă de aur, ce pescuieşti din păcat, la mântuire;
Bucură-te, că rugăciunile tale Dumnezeu ţi le-a auzit;
Bucură-te, că Împărăţia cerurilor pe veci ai dobândit;
Bucură-te, că ai fost în porfira sângelui tău îmbrăcat;
Bucură-te, că în lumină cerească acum petreci minunat;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 11-lea
Cântare neîncetată aduci Domnului, Mucenice Bonifatie, lăudând pe
Preasfânta Treime, pentru Care ţi-ai dat viaţa, împreună cu cetele
martirilor, ca şi noi să ne înfrumuseţăm sufletul cu virtuţi, ca pe o
mireasă, pentru Hristos – Mirele ceresc, cântându-I sfântă cântare:
Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cu lumina iubirii şi după moarte ai strălucit, minunate Bonifatie, când
prietenii tăi au aflat capul tău tăiat şi plângeau amar, zicând:
„Robule al lui Hristos, iartă-ne păcatul nedreptei judecări şi a
clevetirii fără noimă cu care ţi-am greşit...”. Atunci faţa ta s-a
luminat ca şi cu nişte raze vii, arătând că le dai iertare. De aceea,
noi cu dragoste îţi cântăm acestea:Bucură-te, gura blândeţii şi a dulcii vestiri;
Bucură-te, locuinţă frumoasă a sfintei iubiri;
Bucură-te, că tu ai făcut Biserica să se veselească;
Bucură-te, că acum ai ajuns în cetatea cerească;
Bucură-te, cel întocmai cu apostolii, cu moarte de mucenic;
Bucură-te, zelos rugător către Dumnezeu, netemător de nimic;
Bucură-te, că deşertăciunile vieţii şi nelegiuirea ai mustrat;
Bucură-te, că de ispitirile vrăjmaşului pe mulţi ai scăpat;
Bucură-te, că tu aperi pe cei pe nedrept prigoniţi;
Bucură-te, candelă aprinsă în faţa Prestolului între sfinţi;
Bucură-te, că după poruncă şi pe vrăjmaşi i-ai iubit;
Bucură-te, că vorbirea de rău şi clevetirea le-ai nesocotit;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 12-lea
Dar şi izvor de tămăduire s-au arătat moaştele tale când s-au apropiat
de Roma, că îngerul Domnului s-a arătat Aglaidei, zicând: „Pe fostul tău
rob, iar acum fratele şi coslujitorul nostru primeşte-l ca pe stăpânul
şi odihneşte-l bine, ca să ţi se ierte păcatele tale, căci el acum cu
noi în ceruri cântă împreună Celui Preaînalt: Aliluia!”.
Icosul al 12-lea
Cântând minunile tale, Aglaida a zidit o biserică în cinstea ta,
ostaşule al lui Hristos, unde a pus moaştele tale, iar ea şi-a împărţit
averea la săraci, cu post şi rugăciune întru fierbinte pocăinţă a
petrecut încă cincizeci de ani, apoi s-a alăturat cetei sfinţilor. De
aceea, lăudând minunile tale, te mărim astfel:Bucură-te, că sufletul ţi-ai făcut Templu Celui Preaînalt;
Bucură-te, cartea minunilor scrisă de El minunat;
Bucură-te, că de moarte năprasnică pe noi ne izbăveşti;
Bucură-te, că lacrimile femeilor celor beţivi le primeşti;
Bucură-te, că pe cei căzuţi în păcate îi chemi la pocăinţă;
Bucură-te, lumina curăţiei, ce ne duce la umilinţă;
Bucură-te, că focul patimilor doar tu îl linişteşti;
Bucură-te, că întunericul păcatelor doar tu îl izgoneşti;
Bucură-te, că pe cei micuţi de ispitele lumii îi fereşti;
Bucură-te, că în a lui Hristos învăţătură pe toţi îi povăţuieşti;
Bucură-te, preaslăvit lui Hristos, cinstit din vecie;
Bucură-te, Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 13-lea
O, Preaslăvite Mucenice al lui Hristos Bonifatie, primeşte această
rugăciune de la noi care, îngenunchind, tindem mâinile către tine şi-ţi
aducem ţie cele de laudă; mijloceşte pentru noi la Domnul, mai cu seamă
pentru fraţii noştri căzuţi în patima beţiei, vindecă-ne de patimi şi
ajută-ne să punem început bun vieţii noastre, ca mântuiţi cu rugăciunile
tale, să lăudăm în veci pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Înger luminos a stins focul chinurilor tale…, Condacul 1: Alesule ostaş al lui Hristos…, şi această
Rugăciune către Sfântul Mucenic Bonifatie
O, Multpătimitorule şi Prealăudate Mucenice Bonifatie, a ta mijlocire o
cerem; rugăciunile noastre nu le trece cu vederea, ci milostiveşte-te
şi ne ascultă. Vezi pe fraţii şi pe surorile noastre (numele) căzuţi în
patima beţiei, vezi că din pricina aceasta au căzut şi de la
Biserica-Mamă şi mântuirea cea veşnică. O, Sfinte Mucenice Bonifatie, cu
harul ce-l ai de la Dumnezeu, trezeşte-le inima şi conştiinţa,
salvează-i din prăpastia păcatului şi adu-i iar la înfrânarea cea
mântuitoare. Roagă-L pe Domnul Dumnezeu, pentru Care tu moarte
mucenicească ai suferit, ca, iertându-ne greşelile noastre, să nu-Şi
întoarcă îndurarea de la fiii Săi, ci să întărească în noi trezvia,
curăţia şi înfrânarea, şi să întindă mână de ajutor celor ce au făgăduit
abstinenţă de la băuturile alcoolice, să-şi poată ţine făgăduinţa dată,
zi şi noapte veghind cu gândul la marele răspuns ce avem de dat la
înfricoşătoarea Judecată de Apoi. Plăcutule al lui Dumnezeu, Mucenice,
primeşte rugăciunile mamelor ce se roagă cu lacrimi pentru copiii lor
pierduţi în ghearele beţiei, ale cinstitelor femei ce plâng pentru
bărbaţii lor, ale copiilor rămaşi orfani pe urma beţiei şi ale noastre
ale tuturor ce ne rugăm ţie, şi să ajungă gemetele noastre împreună cu
rugăciunile tale la tronul Celui Preaînalt, să ne dăruiască tuturor
sănătate şi mântuire trupească şi sufletească, iar mai presus de toate,
Împărăţia Sa cerească. Păzeşte-ne de ispitirile vicleanului vrăjmaş şi
de toate vicleşugurile lui, iar în ceasul trecerii noastre din viaţa
aceasta, ajută-ne să trecem cu bine vămile văzduhului şi cu rugăciunile
tale să scăpăm de veşnica osândă. Roagă-L pe Domnul şi Mântuitorul
nostru să ne dăruiască dragoste nefăţarnică pentru Dânsul şi Biserica
Sa, credinţă statornică şi luptătoare contra vrăjmaşilor văzuţi şi
nevăzuţi ai Bisericii şi neamului şi să ne acopere mila lui Dumnezeu în
vecii vecilor. Amin.Şi se face otpustul.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Tinerii lui Avraam oarecând în Babilon văpaia cuptorului au călcat,
strigând cu laude: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Neplecându-ţi genunchii chipurilor cioplite, te-ai aruncat în mari
primejdii ca într-un cuptor, mucenice; întru care răcorindu-te, strigai:
Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat!
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sârguindu-se cel cu cuget viclean să slăbească tăria mărturisirii
tale, fără de milă vărsa plumb fierbinte în cele dinlăuntrul tău, dar
vădit s-a ruşinat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Tăindu-ţi-se grabnic sfinţitul tău cap, ai tăiat capul vicleanului
vrăjmaş cel iscusit în vicleşuguri, cu sabia bărbăţiei tale, mucenice
al lui Hristos, de Dumnezeu înţelepţite.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca să-ţi cânt ţie, Fecioară, cu glasuri cuvioase, izbăveşte-mă, cu
rugăciunile tale, de patimi, de primejdii, de supărări şi de oamenii cei
vicleni, care caută să-mi facă rău.
Cântarea a 8-a. Irmos: Izbăvitorule al tuturor...
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu folos lucrând Hristos mântuirea ta, Mucenice Bonifatie, te întăreşte
pe tine cel ce umblai după moaştele bunilor biruitori mucenici, ca să
te faci ca aceia,vrednicule de laudă.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fericitei stăpâne, ca o fericită vistierie, ai fost înapoiat,
fericite, cu care aceasta îmbogăţindu-se, cânta cu inimă veselă: toate
lucrurile binecuvântaţi pe Domnul.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ridicând degrab biserică preasfinţită, vrednica de laudă femeie, te-a
aşezat într-însa, pe tine, care ai fost locaş Dumnezeieştii Treimi,
purtătorule de biruinţe al lui Hristos, Sfinte Mucenice Bonifatie.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Ucis fiind pentru dragostea Celui Ce te-a zidit, vindeci cu rugăciunile
tale cele făcătoare de viaţă, pe cei ce cad sub uciderea patimilor,
care strigă: toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Peste tine, Preacurată, pogorându-Se Cel mai presus de toate, S-a
Întrupat precum ştie, Fecioară, şi a îndumnezeit pe oamenii care cântă:
toate lucrurile binecuvântaţi pe Domnul.
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Irmosul:
Izbăvitorule al tuturor, Atotputernice, pogorându-Te în mijlocul
văpăii, la cei ce se păstrau în dreapta credinţă, i-ai rourat şi i-ai
învăţat să cânte: toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Cântarea a 9-a. Irmos: Eva, adică, prin greşeala...
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Văzându-te pe tine, comoară sfinţită, se veselea cea pururea pomenită,
strigând: trimisu-te-am pe tine rob, fericite, dar te-am primit stăpân
adevărat, izbăvindu-mă cu rugăciunile tale cele bine primite, de robia
răutăţilor.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înflorit-ai ca un crin în văile cele înţelegătoare ale mucenicilor,
Sfinte Mucenice Bonifatie. Înălţatu-te-ai ca un finic, ca un cedru
răspânditor de bună mireasmă te-ai făcut cunoscut, ca un chiparos ales
te-ai arătat, umplând de bună mireasmă sufletele noastre.
Stih: Sfinte Mucenice Bonifatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Astăzi ne-a răsărit nouă pomenirea ta, purtătorule de biruinţă, ca un
soare strălucind cu Dumnezeieştile daruri, luminând sufletele celor ce
te laudă pe tine şi îndepărtând negura patimilor, mucenice purtătorule
de biruinţe şi vrednicule de laudă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un soare ai răsărit de la Apus şi ai ajuns până la cetatea
Răsăritului, unde prin mucenicie ai şi apus, alergând spre o viaţă mai
bună şi ai ajuns la Roma cea lăudată, pe care ai întărit-o cu
rugăciunile tale.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Luminează-mă cu lumina ta, Ceea ce eşti fără de prihană, pe mine, care
sunt cuprins de întunericul păcatului, Născătoare de Dumnezeu şi dă-mi a
umbla întru blândeţea Dumnezeieştilor Porunci, Mireasă a lui
Dumnezeu, ca să te laud pe tine, cea cu totul Lăudată.
Irmosul:
Eva, adică, prin greşeala neascultării a aşezat blestemul în lume, iar
tu Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla pe Care ai purtat-o
în pântece, ai înflorit lumii Binecuvântarea. Pentru aceasta toţi te
mărim.
SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...
Cinstind pe Dumnezeu, ai fost cinstit de Dânsul, Fericite Bonifatie,
podoaba mucenicilor; pentru aceea te-a şi împodobit pe tine cu Cununa
Dumnezeieştii Măriri. Drept aceea prăznuind astăzi preasfântă pomenirea
ta, ne rugăm ţie: roagă-te pentru noi Domnului.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
DupăLege te-ai luptat, nevoindu-te şi ai ruşinat pe tiranul şi
momelile lui; şi într-armându-te cu Crucea, ai suferit chinurile cele cu
dureri, fericite şi ai luat răsplată Mărirea Cea Cerească. Pentru
aceasta ne rugăm ţie: roagă-te să ne mântuim noi.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Degrab primeşte Stăpână rugăciunile noastre şi le du Fiului şi
Dumnezeului tău, Doamnă Preacurată şi risipeşte meşteşugirile şi dărâmă
îndrăznirile celor fără de Dumnezeu, ce se într-armează asupra robilor
tăi. Sfărâmă supărările celor ce aleargă la tine, Fecioară.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Dacă Te-a văzut Maica Ta, Ceea ce nu ştie de mire, pe Cruce Înălţat,
Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o Maică tânguindu-se, striga: ce Minune nouă
şi uimitoare este aceasta, Fiul meu! Cum Tu, Viaţa tuturor, Te
împreunezi cu moartea, vrând să înviezi pe cei morţi, ca un Milostiv?