duminică, 12 decembrie 2010

Luna decembrie in 13 zile: pomenirea Sfintilor si slavitilor lui Hristos Mucenici: Eustatie, Avsentie, Evghenie, Mardarie si Orest (+304).


    Acestia au trait pe vremea paganilor imparati Diocletian si Maximian (284-305), a lui Lisis dregatorul, care era capatenie peste ceata de osteni a granicerilor din Armenia, si a lui Agricola, stapanitorul Capadochiei. Acesti Sfinti credeau in Hristos, mostenind credinta de la stramosii lor, dar se ascundeau de frica tiranilor si a prigonitorilor. Iar dintre ei, Sfantul Eustratie era din orasul Aravraca, capetenie in ceata lui Lisis. Deci, dorind el a marturisit pe fata dreapta credinta si temandu-se sa nu-si piarda aceasta dorinta, din pricina ingrozitoarelor munci, a poruncit uneia din slugile sale sa-i puna braul in Biserica ce era in Aravracia. Pentru ca, isi zicea intru sine, supunandu-se unui legamant, ca, daca preotul Avsentie si nu altul, cand va intra in Biserica, va lua braul, va fi semn ca e ceasul sa marturiseasca pe Hristos, dupa voia lui Dumnezeu, si sa indrazneasca, fara nici o frica, de cele ce aveau sa urmeze; iar de-l va lua alt om al bisericii, va fi semn ca sa mai tina inca ascunsa credinta in Hristos si sa nu se vadeasca nicidecum. Deci, vazand ca incercarea a iesit dupa gandul sau, ca a luat braul preotul Avsentie, incredintat ca-i va izbandi cu bine marturisirea lui Hristos, a iesit inaintea lui Lisis, marturisind cu indrazneala dreapta credinta. Ca, stand el alaturi de Lisis, ca un intaistatator in ostirea lui, pe cand erau judecati si chinuiti niste crestini, care marturisisera mai inainte, atunci, el cel dintai, a marturisit ca este crestin.
    Deci, luandu-i tiranul braul, a poruncit de l-au desbracat, lasandu-l gol, si l-au pus jos de l-au batut. Apoi, l-au legat cu streanguri si l-au ridicat si l-au ars cu foc pe dedesubt. I-au turnat apoi peste arsurile trupului apa amestecata cu sare si otet, si l-au frecat pe coaste cu cioburi. Si, preaslavita minune s-a facut: ca iesind cu totul sanatos, a venit la credinta si Sfantul Evghenie, care a marturisit cu indrazneala si de buna voie, zicand ca si el are acelasi gand cu Sfantul Eustratie si aceeasi cinste o da lui Dumnezeu, ca si el.  Atunci, pe Sfantul Eustratie l-au incaltat cu incaltaminte de fier si l-au purtat, gonindu-l impreuna cu Evghenie, din orasul Sevasta pana la Nicopole. Deci, Mardarie, privind la aceasta alergare si vazand pe Eustratie, un om atat de vestit, supus la chinurile acestea, il fericea pentru rabdarea lui. Ca, pentru credinta in Hristos, macar ca era din neam cinstit si luminat, a ales a patimi cele ce patimesc facatorii de rele. Si, luand sfat de la femeia sa, care si ea il indemna spre chinuirea aceea, si-a lasat copilasii pe seama lui Dumnezeu si s-a dus de l-a ajuns pe Sfantul Eustratie, pe cand il goneau pe cale si i s-a alaturat lui si l-au legat si pe el langa dansul.
    Deci, sezand Lisis la judecata, intai Sfantului Avsentie preotul i-au taiat capul, ca a zis ca este crestin. Iar pe Sfantul Mardarie, patrunzandu-i gleznele, l-au spanzurat cu capul in jos si l-au ars pe spate cu tepuse inrosite in foc, si asa si-a dat sufletul la Dumnezeu. Sfantului Evghenie i s-a taiat limba si i-au frant fluierele picioarelor cu toiege si a murit intru acele chinuri. Iar Sfantul Orest, vrand sa loveasca pe strajer, s-a vadit ca si el este crestin, ca vrand sa se intoarca sa arunce sulita, crucea pe care o purta la piept, s-a ivit in afara si el, intrebat fiind, a marturisit, numindu-se pe sine rob al lui Hristos. Si a fost legat impreuna cu Eustratie si au fost trimisi, amandoi la Agricola, socotind Lisis ca aceasta este spre folos, ca Eustratie sa nu mai aduca si pe altii la credinta in Hristos. Deci, stand Sfantul Eustratie de fata, inaintea lui Agricola, si aratand toata desteptaciunea ratacirii paganesti, ca era iscusit intru intelepciune, si preamarind randuiala cea intru Hristos, s-a infricosat tiranul.  Apoi a dat in mana Sfantului Vlasie, episcopul, diata ce facuse in temnita si s-a impartasit, de catre acesta, cu Sfintele Taine. Si, de vreme ce Sfantul Orest a fost, mai inainte intins pe un pat de fier ars si intru aceasta si-a luat si sfarsitul, pe Sfantul Eustratie l-au aruncat intr-un cuptor aprins si asa a luat cununa muceniciei. Iar pomenirea lor se face in biserica Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan, care se afla aproape de sfanta Biserica cea mare.