miercuri, 22 decembrie 2010

Luna decembrie in 23 de zile: pomenirea Sfintilor zece Mucenici ce au marturisit in Creta (250).
    Acestia s-au nevoit pentru credinta in zilele lui Decius (250-253), imparatul Romei, in insula Creta si nu erau toti din acelasi oras, ci din mai multe parti. Cinci dintre ei erau din cetatea Gortinei: Teodul, Satornic, Eupor, Ghelasie si Evnichian, Zotic era de la Cnosos, Agatopus si Pompie erau din Epinia, Vasilid din Chidonia si Evarest din Heracleea. Deci, dregatorul sosind in insula Cretei, indata a poruncit sa caute pe toti cei ce cred in Hristos. Si au fost dati acestia, de pagani, la dregatorul insulei.
    Si acesta a poruncit pazitorilor sa-i poarte, timp de treizeci de zile, pe ca capistele idolilor si, de nu vor vrea sa jertfeasca, sa-i chinuie in tot chipul. Si au fost goniti, tarati pe jos, prin gunoaie, scuipati, palmuiti, batuti cu pietre, batjocoriti, macar ca erau din barbati alesi ai insulei. Iar la douazeci si trei ale lunii decembrie, au fost dusi la judecata. Si erau plini de bucurie si de indrazneala, ca sufereau pentru Domnul.
    Drept aceea, au fost dati la felurite chinuri, dar ei cu un glas strigau: "Crestini suntem, a lui Hristos jerfa, a lui Hristos junghiere." Si se infuria poporul ce sta de fata si voia sa-i sfasie pe ei. Deci, stand ei tari si neclintiti in credinta lui Hristos, dregatorul a dat asupra lor osanda de moarte, prin sabie. Si ei, venind la locul de junghiere, au facut rugaciune si ziceau: "Iarta, Doamne, pe robii Tai si primeste varsarea sangelui nostru, pentru noi, pentru rudeniile si prietenii nostri si pentru toata tara, ca sa scape de intunericul nucunostintei si cu ochi curati sa vada credinta cea buna si sa te cunoasca pe Tine, lumina cea adevarata, vesnice Imparat."
    Deci, asa rugandu-se, s-a taiat fiecaruia cinstitul cap, iar dupa taiere, cunoscutii au adunat sfintele trupuri si le-au ingropat cu cinste.